Prezentare – actualizare 23/03/2023
- Prima atestare documentara scrisa despre Suceava dateaza din 1388.
- Prin domnia lui Petru Musat (1375–1391) se consolideaza statul feudal Moldova; apar constructii impunatoare din piatra, dintre care se evidentiaza Cetatea de la Scheia si Cetatea de Scaun a Sucevei. În aceasta perioada capitala a fost mutata la Suceava, care a devenit, astfel, centrul politic, economic si militar al tarii, iar Cetatea de Scaun, principala fortificatie a Moldovei.
- In timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Tara Moldovei a cunoscut o noua etapa de consolidare si dezvoltare, sub toate aspectele.
- Sub domnia lui Stefan cel Mare (1457–1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanta artistica si de o remarcabila originalitate, multe dintre ele, Voronet, Putna si multe altele, aflându-se pe teritoriul actualului judet.
- În perioadele urmatoare s-a continuat traditia marelui voievod, atât în politica interna, cât si în cea externa, de aparare a independentei si suveranitatii.
- În toamna anului 1774 (iar, din punct de vedere juridic, in luna mai 1775), în urma razboiului ruso-turc, Imperiul Otoman a fost învins, iar Bucovina a fost trecuta în stapânirea Imperiului Austriac timp de un secol si jumatate.
- În anul 1918 Bucovina si-a recapatat independenta si s-a realizat reîntregirea României Mari.
- Pactul Ribbentrop–Molotov, încheiat în anul 1939, a facut ca partea de nord a Bucovinei sa treaca în componenta fostei Uniuni Sovietice, în prezent fiind inclusa în teritoriul Ucrainei.
- Prin legea de unificare administrativa, adoptata la 14 iunie 1925, Bucovina a fost împartita in 5 judete: Cernauti, Campulung (care cuprindea si Vatra Dornei, Vama, Gura Humorului etc), Radauti, Storojinet si Suceava, aceasta situatie mentinandu-se pana la 28 iunie 1940.
- Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Suceava a fost – pâna în anul 1968 – resedinta regiunii cu acelasi nume, incluzând – pe lânga actualul teritoriu – si pe cel al judetului Botosani.
- Prin reforma administrativ–teritoriala din anul 1968 s-a revenit la traditionalele unitati administrativ teritoriale, astfel regiunea Suceava a fost împartita în judetele Suceava si Botosani.
- Judetul Suceava/Bucovina, lat. 47.6420 long. 26.2511
- pagina web/site: www.TurismBucovina.ro
- e-mail: birou@turismbucovina.ro
- telefon: 0741 405498
- informare: precizati sursa www.TurismBucovina.ro atunci cand contactati telefonic sau prin e-mail
- Accesati sectiunea EVENIMENTE TURISTICE din acest portal turistic, pentru informatii actualizate privind toate evenimentele de interes turistic din Bucovina ale lunii in curs, cu perioada de desfasurare si programul acestora click aici
- Alegeti solutii de cazare/oferte recomandate – tarife mici, fara comision de rezervare – promovate in prezentul portal turistic specializat www.TurismBucovina.ro – usor de retinut si de accesat click aici
Istorie
Geografie
Judetul Suceava este situat în partea de nord–est a României si ocupa o suprafata de 8553,5 km2 (reprezentând 3,6% din teritoriul tarii), fiind al doilea ca marime din tara. Dimensiunile mari ale judetului explica varietatea geologica, a peisajului, precum si a resurselor naturale.
Sprijinit în partea de vest pe o coroana de munti falnici, iar în partea de est lunca larga si joasa a Siretului, teritoriul judetului Suceava are o deschidere de amfiteatru urias, cu fatada larga de peste 100 km expusa spre est.
Judetul este intersectat de meridianele de 25° si 26° longitudine estica; paralele de 47° si 48° latitudine nordica, încadreaza judetul în afara limitelor sale.
În longitudine se întinde între:
* 25°05’ în extremitatea vestica
* 26°35’ în extremitatea estica
Pe latitudine se întinde între:
* 47°57’ în extremitatea nordica
* 47°10’ în extremitatea sudica
Judetul Suceava se învecineaza la nord cu Republica Ucraina (frontiera de stat), la sud cu judetele Mures, Harghita si Neamt, la vest cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud, iar la est cu judetele Botosani si Iasi.
Relieful judetului se caracterizeaza printr-o mare varietate si bogatie a formelor: munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, câmpii, vai terasate, lunci.
Suprafata judetului se împarte pe formele de relief astfel:
* zona de munte 53%
* zona de podis 30%
* zona de lunca 17%
Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. De la vest spre est, relieful înregistreaza o scadere treptata în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâsii cu directie nord-sud si în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant, cu deosebire în regiunea montana. În ansamblu, teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief:
1. regiunea montana
2. regiunea de podis
Regiunea montana cuprinde masive, grupe de masive si complexe de culmi separate între ele prin vai adânci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaza prin întinse paduri si pajisti naturale, bogate resurse balneo-turistice, caile de comunicatie si asezarile umane cu caracter permanent fiind foarte rare.
Unitatea montana se include Carpatilor Orientali reprezentati prin:
* Muntii Suhard – partial Calimani
* Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecanis, Obcina Feredau, Obcina Mare)
* Muntii Bistritei (Muntele Rarau, Muntele Giumalau, Muntele Bârnaru, Muntele Budacu)
* Muntii Stânisoarei (doar muntele Sutra)
Muntii Suhardului – se desfasoara sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de Bistrita Aurie si dominat de mai multe vârfuri care depasesc altitudinea de 1.600 m:
Omu -1.931 m, Suhardu -1.709 m, Ousoru – 1.639 m; vârfurile cele mai înalte cunosc conditiile mediului alpin, cu consecinte însemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice.
Masivul Caliman – cel mai înalt si mai impunator munte vulcanic (2.102 m – Vârful Pietrosul) din tara noastra – ofera aspecte de relief aparte constând din vârfuri ascutite (lava vulcanica întarita pe cosurile de eruptie), platouri structurale, forme reziduale curioase, câmpuri întinse de grohotisuri, vai adânci cu dispunere radiala fata de conul vulcanic principal.
Gruparea muntoasa Pietrosu-Grintiesul Brostenilor prezinta forme de relief greoaie, asociate cu piscuri se¬mete cum sunt: Pietrosu Bistritei (1.760 m) sau Budacu (1.859 m) si abrupturi stâncoase sau vai în chei: defileul Bistritei de la Zugreni, cheile Barnarului.
Masivele Giumalau si Rarau – aflate la nord de valea transversala a Bistritei si alaturate ca pozitie însa diferite ca altitudine, cât si ca forme de relief dominante. Astfel, în timp ce Giumalaul are o forma de scut bombat (altitudine 1.857 m), Raraul, desi mai coborât ca altitudine, prezinta forme variate: vârfuri calcaroase (Pietrele Doamnei), abrupturi stâncoase, curmaturi adânci, forme carstice.
Obcina Mestecanisului – se desfasoara ca o culme prelunga, cu altitudini din ce în ce mai scazute spre sud-est – 1.588 m în vârful Lucina, 1.550 m vârful Tatarca, 1.291 m vârful Mestecanis si 1.086 m Pasul Mestecanis – si cu profil transversal asimetric, având fatada dinspre Bistrita Aurie mai abrupta decât fatada dinspre Valea Moldovei.
Obcina Feredeului – începe dinspre vest seria unitatilor muntoase alcatuite din roci de flis care au forma unor cocoase din care cea mai înalta este vârful Pascani (1.479 m).
Obcina Mare – situata la est de valea larga a Moldovei, este formata din numeroase culmi prelungi care depasesc altitudinea de 1.200 m.
Muntii Stînisoarei – situati la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramificatii diverse, vai lungi, vârfuri cu profile greoaie (Tarnita 1.471 m, Halauca 1.530 m s.a.).
Sistemul depresionar – reprezinta arii de discontinuitate morfologica fata de regiunile înconjuratoare înalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) si câmpuri de lunci si terase desfasurate în lungul vailor (culoarul depresionar Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldovitei, Depresiunea Gainesti). Cea mai importanta este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonica si de baraj vulcanic, se desfasoara la 800-900 m si are doua compartimente: Dorna si Neagra Sarului în care exista lunci, terase, dealuri piemontane si turbarii.
Zonele de podis si dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podisul Sucevei si subcarpatii Neamtului, cu altitudini cuprinse între 300-500 m. Regiunea de podis este mai coborâta în medie cu 200 m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu micro-relief de alunecare, vai asimetrice, depresiuni, culoare morfologice.
Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt:
* dealurile piemontane Marginea-Ciungi
* depresiunea Radauti
* podisul Suceava, care se împarte în podisul Falticeni si podisul Dragomirna
* depresiunea Liteni
* câmpia piemontana Baia
* culoarul Vaii Siretului
Cea mai înalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea-Ciungi, în timp ce culoarul Vaii Siretului, Câmpia piemontana Baia (situata în lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat si cu altitudini mai coborâte. Suprafetele cele mai joase sunt formate din luncile si terasele joase de-a lungul râurilor, reprezentând ca principala caracteristica faptul ca pe mari întinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dând nastere la zone cu exces de umiditate.
Clima – sezarea geografica în nordul tarii si altitudinea relativ mare a reliefului determina o clima mai aspra în judetul Suceava, comparativ cu judetele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spatiul geografic al judetului Suceava apartine aproape în egala masura sectorului cu clima continentala (partea de est) si cea cu clima continental-moderata (partea de vest). În ansamblul sau, clima pastreaza multe nuante de continentalism si excesivitate, care se manifesta atât în intervalul rece al anului, cât si în cel cald.
Temperaturile medii anuale sunt:
1. climatul montan
* sub 0° C pe muntii înalti
* 6° C pe versantul estic al Obcinei Mari
2. climatul extramontan: 7-8°C
Temperaturile cele mai scazute din zona montana se înregistreaza nu pe vârfuri, ci în depresiuni si vai, datorita fenomenului de inversiune climatica.
Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decât în regiunea deluroasa. Trecerea de la iarna la primavara se face brusc în partea de est a judetului, fata de partea de vest unde, pe vârfurile înalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si înghetul se întâlnesc pâna la sfârsitul lunii mai si chiar începutul lunii iunie.
Luna cea mai calda este iulie, ale carei temperaturi medii au valori de 18-19° C în regiunea de podis si 12°-16° C în regiunea montana.
Vitezele medii ale vânturilor din directia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s.
Reteaua hidrografica a judetului însumeaza o lungime totala de 3.092 km. Toate râurile de pe teritoriul judetului Suceava sunt tributare râului Siret, datorita configuratiei generale a reliefului.
Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata judetului Suceava, dupa care urmeaza Bistrita (cca 30% din suprafata) si Suceava.
Apele statatoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici si lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apa industriala si potabila, aparare împotriva inundatiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulari antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul râului Somuzu Mare.
Apele subterane din judet sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de flis, în depozite miocene si mai ales în formatiunile aluvionare cuaternare.
Date administrative
Unitatile administrativ–teritoriale
Judetul Suceava are urmatoarea organizare administrativ–teritoriala:
* 5 municipii: Suceava – municipiu resedinta de judet, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni
* 11 orase: Gura Humorului, Siret, Solca, Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milisauti, Salcea si Vicovu de Sus
* 97 comune, cu 379 sate
* 3 statiuni turistice: Campulung Moldovenesc (municipiu cu statut de statiune turistica), Vatra Dornei (municipiu cu statut de statiune turistica) si Gura Humorului (oras cu statut de statiune turistica)
Populatia
Populatia judetului Suceava este de 705.752 locuitori (la 1 iulie 2005), din care: în mediul urban – 305.873 locuitori, iar în mediul rural – 399.879 locuitori.
Sub impactul aplicarii legilor fondului funciar, al privatizarii si restructurarii unitatilor economice de pe teritoriul judetului Suceava, în structura populatiei ocupate s-au produs însemnate procese de redistribuire a fortei de munca.
Populatia ocupata este de 250.900 persoane, din care 50,3% în agricultura si silvicultura, 18,6% în industrie, 8,48 % în comert, 2,86% în constructii etc.
Populatia activa este de 273.000 persoane, din care 141.400 barbati si 131.600 femei.
